Dezvoltarea comunicării și a abilităților sociale la 12 luni (10–12 luni)
Important pentru părinți: Vârsta de 1 an reprezintă începutul comunicării intenționate. Copilul nu învață doar primele cuvinte, ci dezvoltă baza tuturor achizițiilor viitoare: atenția comună, înțelegerea limbajului, folosirea gesturilor și dorința de a comunica cu ceilalți.
La această vârstă, calitatea comunicării este mai importantă decât numărul de cuvinte. (asha.org)
1. Limbaj receptiv (ce înțelege copilul)
| Abilitate | Ce înseamnă în viața de zi cu zi | Exemple |
| Răspunde la nume | Își întoarce capul când este strigat, fără alte indicii. | „Matei!” → se uită spre părinte. |
| Recunoaște persoane familiare | Înțelege cine este mama, tata, bunica, fratele. | „Unde este tata?” |
| Recunoaște obiecte familiare | Asociază numele cu obiectul. | biberon, ursuleț, minge, pantof. |
| Înțelege cuvântul „nu” | Se oprește pentru câteva secunde sau schimbă comportamentul. | Încearcă să tragă de cablu și aude „Nu”. |
| Înțelege expresii uzuale | Asociază expresia cu rutina. | „Hai la baie”, „Mergem afară”, „Papa”. |
| Urmărește gestul adultului | Se uită unde arată adultul. | Adultul indică o pasăre. |
| Înțelege cereri foarte simple | Execută o acțiune cunoscută fără demonstrație. | „Dă mingea.” |
| Recunoaște câteva părți ale corpului (în dezvoltare) | Uneori poate arăta nasul sau mâna. | „Unde este nasul?” |
| Înțelege intonația emoțională | Diferențiază tonul vesel, calm sau ferm. | Reacționează diferit la voce blândă și voce serioasă. |
La 12 luni, copilul înțelege mult mai multe cuvinte decât poate spune. Vocabularul receptiv este de obicei de câteva zeci de cuvinte și continuă să crească rapid. (asha.org)
2. Limbaj expresiv – Mand (cereri)
În analiza comportamentală verbală (VB-MAPP), mandul este cea mai importantă formă de comunicare timpurie.
| Abilitate | Exemple |
| Ridică brațele pentru a fi luat în brațe | comunicare nonverbală |
| Întinde mâna către obiect | cere obiectul |
| Arată cu degetul | cere sau solicită |
| Vocalizează pentru a obține ceva | „aaa”, „eh” |
| Folosește privirea alternativă între adult și obiect | verifică dacă adultul înțelege cererea |
| Folosește primul cuvânt cu intenție | „mama”, „apa”, „pa”, „dă” |
| Combină gestul cu vocalizarea | arată + spune „aaa” |
La această vârstă, gesturile sunt la fel de importante ca primele cuvinte. (asha.org)
3. Limbaj expresiv – Tact (denumire)
| Abilitate | Exemple |
| Denumește 1–3 persoane apropiate | mama, tata |
| Denumește câteva obiecte foarte familiar | papa, apa |
| Produce onomatopee | ham-ham, muu, brum |
| Imită sunete noi | repetă după adult |
| Vocalizează privind obiectul | privește mingea și spune „ba” |
Numărul de cuvinte diferă foarte mult între copii. Unii au un singur cuvânt funcțional, alții pot avea 10–20. Ambele situații pot fi compatibile cu dezvoltarea tipică, dacă intenția de comunicare este prezentă. (asha.org)
4. Limbaj expresiv – Intraverbal
La 1 an, repertoriul intraverbal este încă în formare.
| Abilitate | Exemple |
| Participă la jocuri vocale | adultul spune „Cucu…” copilul anticipează |
| Completează uneori secvențe foarte familiare | cântece repetitive |
| Anticipează expresii cunoscute | „Pa-pa…” și face cu mâna |
Nu răspunde încă sistematic la întrebări precum „Ce este asta?” sau „Unde mergem?”, deoarece această abilitate apare mai târziu.
5. Interacțiunea cu alți copii
| Abilitate | Exemple |
| Observă copiii | îi urmărește vizual |
| Zâmbește altor copii | inițiază contact vizual |
| Se apropie de alți copii | curiozitate socială |
| Imită alte personae | bate din palme dacă vede alt copil |
| Acceptă apropierea altor copii | fără anxietate excesivă |
| Participă la jocuri simple în paralel | fiecare cu propria jucărie |
La această vârstă nu ne așteptăm la joc cooperativ; predomină explorarea și jocul paralel. (asha.org)
6. Reguli de grup
| Abilitate | Exemple |
| Stă 2–5 minute într-o activitate | răsfoiește o carte |
| Participă la jocuri sociale | „Cucu-bau”, „Bravo” |
| Tolerează rutina | știe ordinea meselor și somnului |
| Așteaptă câteva secunde | înainte de a primi obiectul |
| Acceptă ghidarea adultului | este condus spre activitate |
7. Sintaxă și gramatică
| Aspect | Nivel așteptat |
| Propoziții | Nu |
| Două cuvinte împreună | nu încă |
| Morfologie | Absent |
| Flexiuni | Absente |
| Pronume | Absente |
Comunicarea este alcătuită din:
- gesturi;
- vocalizări;
- unul sau câteva cuvinte funcționale.
8. Atenție comună (Joint Attention)
Aceasta este una dintre cele mai importante achiziții la 1 an.
| Abilitate | Exemple |
| Urmărește unde privește adultul | privește avionul indicat |
| Arată obiecte pentru a le împărtăși | ridică o jucărie și o arată |
| Alternează privirea între adult și obiect | verifică reacția adultului |
| Împarte interesul | râde împreună privind aceeași jucărie |
| Inițiază atenția comună | arată un câine și îl privește pe părinte |
Absența atenției comune reprezintă un semnal important care merită discutat cu medicul sau cu un specialist în dezvoltare. (asha.org)
9. Indicatori urmăriți în ABLLS-R și VB-MAPP la acest nivel
| Domeniu | Exemple de abilități |
| Cooperare | acceptă prezența adultului |
| Contact vizual | apare spontan în timpul interacțiunii |
| Imitație motorie | bate din palme, salută, ridică mâinile |
| Cereri (Mand) | solicită obiecte prin gest sau vocalizare |
| Tact | denumește câteva persoane sau obiecte |
| Potrivire (Matching) | potrivește obiecte identice (în dezvoltare) |
| Urmarea instrucțiunilor | execută cereri simple |
| Joc | explorează funcțional obiectele |
| Atenție | rămâne implicat câteva minute într-o activitate preferată |
Cum pot părinții să stimuleze dezvoltarea la 1 an?
| Situație | Cum poate interveni părintele |
| Copilul arată spre un obiect | Denumește imediat obiectul: „Da, aceasta este mingea!” |
| Copilul vocalizează | Răspunde ca într-o conversație și așteaptă un nou schimb. |
| Se joacă | Descrie ceea ce face copilul folosind propoziții simple. |
| Citește o carte | Arată imaginile, numește obiectele și pune întrebări simple precum „Unde este pisica?”. |
| În timpul rutinei zilnice | Repetă frecvent aceleași cuvinte-cheie: „papă”, „apă”, „gata”, „sus”, „jos”. |
Mesaj pentru părinți
La vârsta de 1 an, nu numărul de cuvinte este cel mai bun indicator al dezvoltării comunicării, ci intenția de a comunica. Un copil care privește adultul, răspunde la nume, folosește gesturi pentru a cere sau a arăta, participă la jocuri sociale și începe să utilizeze primele cuvinte construiește baza pentru dezvoltarea limbajului din anii următori. Dacă lipsesc aceste comportamente de bază sau dacă există îngrijorări legate de dezvoltare, este recomandată o evaluare timpurie, deoarece intervenția precoce poate avea un impact semnificativ asupra evoluției copilului. (asha.org)
Acest capitol poate constitui baza unui ghid pentru părinți. Pentru următoarele vârste (2–6 ani), nivelul de detaliu va crește considerabil, deoarece apar dezvoltarea vocabularului, sintaxa, conversația, regulile sociale și competențele intraverbale complexe.
Mand (Cereri) (10–12 luni)
Ce este un mand?
În analiza comportamentală verbală (Verbal Behavior), mandul reprezintă orice comportament prin care copilul cere ceva de care are nevoie sau pe care și-l dorește. La 1 an, majoritatea mandurilor sunt nonverbale sau sunt însoțite de vocalizări și primele cuvinte.
Mesaj pentru părinți: Un copil care cere este un copil care comunică. Scopul nu este să spună multe cuvinte, ci să învețe că poate influența mediul prin comunicare.
Abilități de tip Mand la 1 an
| Abilitate | Cum arată în viața de zi cu zi | Exemple |
| Întinde mâna către obiectul dorit | Inițiază comunicarea pentru a obține ceva. | Întinde mâna spre biberon. |
| Ridică brațele pentru a fi luat în brațe | Solicită apropierea adultului. | Ridică mâinile către mamă. |
| Privește alternativ adultul și obiectul dorit | Folosește privirea pentru a transmite intenția. | Se uită la biscuiți, apoi la părinte. |
| Arată cu degetul către obiectul dorit | Gest de cerere intenționată. | Arată spre mingea aflată pe raft. |
| Vocalizează pentru a cere | Produce sunete cu intenție comunicativă. | „Aa!”, „Eh!”, „Mm!”. |
| Combină gestul cu vocalizarea | Folosește două modalități simultan. | Arată spre apă și spune „aaa”. |
| Se apropie de adult pentru a solicita ajutor | Inițiază contactul pentru a obține sprijin. | Aduce o cutie pe care nu o poate deschide. |
| Îi oferă adultului un obiect pentru a obține ajutor | Solicită indirect intervenția adultului. | Întinde o jucărie stricată. |
| Caută adultul atunci când nu poate obține singur ceva | Recunoaște rolul adultului în rezolvarea problemei. | Se uită spre părinte când jucăria este prea sus. |
| Folosește primele cuvinte funcționale pentru a cere | Apar primele cereri verbale. | „Mama”, „Apa”, „Pa”, „Dă”. |
Cum evoluează mandul la această vârstă?
| Nivel | Exemple |
| Cerere prin plâns | Plânge când îi este foame. |
| Cerere prin întinderea mâinii | Întinde mâna spre obiect. |
| Cerere prin privire | Se uită alternativ la adult și la obiect. |
| Cerere prin gest | Arată cu degetul. |
| Cerere prin vocalizare | Produce sunete pentru a solicita. |
| Cerere prin cuvânt | Spune unul sau două cuvinte funcționale. |
| Cerere prin combinație gest + cuvânt | Arată spre apă și spune „apa”. |
Ce ne dorim să vedem până la aproximativ 12 luni?
✔ Copilul inițiază frecvent cereri.
✔ Nu așteaptă întotdeauna ca adultul să ghicească ce își dorește.
✔ Folosește contactul vizual în timpul cererilor.
✔ Folosește gesturi diferite pentru obiecte diferite.
✔ Caută adultul pentru ajutor.
✔ Începe să apară cel puțin un cuvânt utilizat cu intenție de cerere.
✔ Comunicarea este spontană, nu doar după întrebarea „Ce vrei?”.
Exemple de mand în rutina zilnică
| Context | Exemplu de cerere |
| La masă | Întinde mâna spre cană sau spune „apa”. |
| În timpul jocului | Aduce mingea pentru a continua jocul. |
| La ușă | Arată spre ușă pentru a ieși afară. |
| În baie | Întinde mâna spre prosop. |
| În parc | Se uită spre leagăn și apoi spre părinte. |
| În timpul cititului | Întoarce cartea către adult pentru a continua activitatea. |
Indicatori de dezvoltare sănătoasă
La această vârstă, ne așteptăm ca un copil să comunice prin mai multe modalități, nu doar prin plâns.
| Modalitate de comunicare | Frecvență așteptată |
| Contact vizual | Foarte frecvent |
| Gesturi | Foarte frecvent |
| Arătat cu degetul | În curs de apariție sau deja prezent |
| Vocalizări intenționate | Frecvente |
| Primele cuvinte funcționale | În curs de apariție |
| Inițiere spontană | De mai multe ori pe parcursul zilei |
Semnale care merită discutate cu un specialist
Nu înseamnă automat existența unei tulburări, dar justifică o evaluare dacă, în jurul vârstei de 12 luni, copilul:
- nu încearcă să ceară obiecte sau activități prin niciun mijloc (gest, privire, vocalizare);
- nu întinde mâna către obiectele dorite;
- nu folosește contactul vizual în timpul cererilor;
- nu arată cu degetul pentru a solicita sau a împărtăși interesul;
- se bazează exclusiv pe plâns pentru a comunica nevoile;
- nu caută ajutorul adultului atunci când întâmpină o dificultate;
- nu apar primele cuvinte funcționale și nici alte forme intenționate de comunicare.
Cum pot părinții să stimuleze dezvoltarea mandurilor?
| Strategie | Cum se aplică |
| Oferă ocazii de a cere | Pune jucăria preferată la vedere, dar nu la îndemână, pentru a crea o oportunitate de comunicare. |
| Așteaptă inițiativa copilului | Nu anticipa imediat nevoile; oferă-i câteva secunde pentru a comunica. |
| Răspunde prompt la cereri | Când copilul încearcă să comunice, răspunde imediat pentru a întări legătura dintre comunicare și rezultat. |
| Modelează cuvinte simple | Spune clar și repetat cuvinte precum „apă”, „sus”, „minge”, fără a insista ca el să le repete. |
| Acceptă toate formele de comunicare | Gesturile, privirea și vocalizările sunt etape firești spre limbajul verbal. |
| Transformă rutina în oportunități | La masă, în baie sau în timpul jocului, creează mici pauze care îl încurajează să inițieze o cerere. |
Consilier scolar,
Psih., analist comportamental
Anda BACANU
+40 766.921.979
brightfutureforeverychild@gmail.com
